O NOUĂ TEHNOLOGIE!
CURĂŢAREA CU GHEAŢĂ CARBONICĂ

Sablarea cu gheaţă carbonică este un proces nou de curăţare care foloseşte dioxidul de carbon solid în formă de granule. Dioxidul de carbon în stare solidă este cunoscut şi sub denumirea de gheaţă carbonică sau gheaţă uscată. Metoda de sablare, curăţare şi decontaminare cu gheaţă carbonică a crescut considerabil în popularitate înlocuind tot mai mult procedeele clasice în principal datorită productivităţii (rezultate obţinute mult mai rapid), şi a tehnologiei nedestructive şi nepoluante.

În condiţiile unor reguli de protejare a mediului din ce în ce mai drastice şi a necesităţii reducerii costurilor, industria a găsit în această metodă cea mai bună cale de a elimina pierderile. Procesul se bazează pe caracteristicile fizico-chimice ale gheţii carbonice: temperatură scazută de -79 grade Celsius, sublimarea din stare solidă în stare gazoasă cu expansiune de volum extrem de mare (aprox. 700 de ori). În timpul sablării, gheaţa carbonică este transformată în particule extrem de mici care sunt proiectate cu viteză supersonică asupra obiectului de curăţat. Particulele sunt accelerate cu ajutorul aerului comprimat ca şi în cazul sablării clasice.

Faptul că metodele de sablare, curăţare sau decontaminare cu gheaţă uscată sunt absolut neabrazive şi necorozive, subclasează din start toate metodele tradiţionale cunoscute. Astfel, în timp ce curăţarea cu apă sau abur, indiferent de presiune şi temperatură, are rezultate îndoielnice, cea cu nisip, oxizi sau săruri se dovedeşte de cele mai multe ori prea agresivă ducând la schimbări dimensionale sau calitative ale suprafeţei subiectului de curăţat. Majoritatea metodelor tradiţionale au restricţii speciale de folosire şi sunt potenţial periculoase la adresa sănătăţii celui care le manipuleaza. În cazul utilizării solvenţilor şi soluţiilor de curăţare, acestea devin reziduuri contaminate, la sfârşitul procesului necesitând operaţii suplimentare de reciclare.

Deosebim trei paşi specifici în cadrul acestui proces:

Transferul de energie - particulele sunt proiectate din pistolul de sablare cu viteză supersonică intrând în impact cu suprafaţa obiectului de curăţat. Transferul de energie realizează o curăţare a acestei suprafeţe fără abraziune, forţa impactului reprezintă primul pas în procesul de curăţare.

Şocul termic - temperatura extrem de scazută a particulelor de gheaţă carbonică lovind suprafaţa contaminată creeaza un şoc termic la suprafaţa de impact ce generează microfisuri în stratul de contaminare.

Presiunea gazului rezultat din expansiunea volumetrică - în faza finală a procesului, particulele explodează la suprafaţa de impact, prin încălzirea lor la trecerea în starea gazoasă mărindu-şi volumul de până la 700 de ori! Această expansiune volumetrică, în condiţiile realizării ei în interiorul microfisurilor (generate de impactul termic), conduce la delaminarea contaminantului până la eliminarea sa totală.

Această tehnologie interesează sectoare industriale în care este necesară îndepărtarea straturilor de materiale contaminante ca: nămoluri, bitumuri, adezivi, uleiuri, unsori, lacuri, vopseluri, cerneala tipografică, răşini, cauciuc, funingine şi alte reziduuri de ardere, incrustatii de calcar, gudron, resturi de substanţe alimentare, farmaceutice şi multe altele.

Rezultatul atins de pulverizarea cu gheaţă carbonică depinde de:
- presiunea de pulverizare
- duza pistolului pulverizator (disponibilă într-o gamă largă de forme)
- caracteristicile agentului de contaminare care trebuie îndepărtat
- materialul, temperatura şi duritatea suprafeţei substratului

Inter-relaţia dintre factorii de mai sus determină succesul procesului.

EXEMPLU DE SET-UP AL ECHIPAMENTELOR DE CURATARE CU GHEATA CARBONICA